vineri, 12 decembrie 2014

Ce înseamnă statutul de "aliat non-NATO"?

Ieri, 11 decembrie 2014 în Senatul SUA a fost aprobat proiectul de lege denumit „Ukraine Freedom Support Act of 2014”, ce prevede că Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor primi până la finele anului statut de aliat al SUA fără a fi membru NATO. 

Face de enumerat că acest proiect va introduce modificări în legea SUA cu privire la acordarea ajutorului extern ce a fost aprobată încă în anul 1961. Aceşti 3 membri noi vor primi statut de "aliaţi principali" în cadrul aliaţilor non-NATO.


Răsună impunător, aşai? Însă haideţi să ne clarificăm puţin în interacţiunea dintre SUA cu statele ce au statut de aliaţi principali, pe teritoriu cărora la momentul actual se duc conflicte armate. Aceste ţări sunt Afganistan şi Israel.
La momentul actual statut de aliat principal au 15 ţări: Australia, Egipt, Israel, Japonia, Coreea de Sud, Iordania, Noua Zeelandă, Argentina, Bahrain, Filipine, Thailanda, Kuwait, Maroc, Pakistan şi Afganistan. Sperăm că până la sfârşitul anului în această listă vor apărea Ucraina, Moldova şi Georgia, după ce Camera Reprezentanţilor va vota acest proiect de lege.

Acordarea statutului de aliat principal non-NATO nu obligă SUA la nimic. Prin aceasta şi se diferenţiază aliat non-NATO de membrul NATO. Alianţa nord-atlantică îşi asumă responsabilitatea şi obligativitatea de apărare a membrilor săi, pe când SUA îşi acordă de sine stătător dreptul de oferire a ajutorului militar unui aliat non-NATO. Însă aceasta nu înseamnă că acest drept va fi utilizat numaidecât.

Statutul de aliat nu acordă dreptul de intervenţie militară directă a militarilor americani. El oferă unele beneficii din partea SUA, cum ar fi: furnizare de armament, tehnică militare şi instructaj, precum şi participarea aliaţilor la operaţiuni militare comune, dreptul de participare a ţărilor aliate la tendere ale armatei americane.


Afganistanul

Singurul stat care a primit statutul de membru aliat în timpul preşedenţiei lui Barack Obama este Afganistanul. Aceasta s-a întâmplat în 2012, când SUA a decis să retragă trupele sale din acest stat islamic. 

Administraţiei lui Obama i-a trebuit bază legală pentru a face furnizare de armament către armata afgană, acest statut de membru aliat şi i-a oferit această bază legală. Conform promisiunilor Casei Albe, americanii vor părăsi definitiv ţara până la sfârşitul acestui an. În continuare guvernul ţării va soluţiona problemele militare fără ajutorul forţelor armate americane, însă cu ajutorul armamentului american.


Afganistanul deja a simţit beneficiile ca stat aliat al SUA: anul trecut SUA a acordat 2 miliarde dolari pentru achiziţia armamentului şi echipamentului militar pentru armata afgană. În particularitate militarii islamici au primit de la americani 135 blindate MSFV (vezi foto). Totodată în "coletul" american pentru Afganistan au intrat 2.000 arme de asalt, 2.500 automobile militare şi 20.000 veste anti-glonţ şi căşti. Pe lângă acestea americanii au construit un centru de comandă pentru armata din Afganistan.
 

Israelul

Israelul a primit statut de aliat încă în timpul administraţiei lui Ronald Reagan, în 1989. Atunci publicaţia americană New York Times a explicat alianţa militară dintre SUA şi Israel ca dorinţa ultimilor să participe în tenderele armatei americane.

 Dar luând în consideraţie conflictul militar dintre Israel şi Palestina, în Casa Albă nu doreau ca ajutorul acordat Israelului să pară ca ajutor acordat împotriva poporului islamic. De aceea în acelaşi an a primit statut de aliat şi Egiptul, care la rândul său nu a primit nicio dată un careva ajutor militar. Ba chiar mai mult, guvernul actual se expune deschis împotriva SUA, ceea ce nu încurcă Egiptului să menţină statul de ţară aliată.

Este interesant că premier ministrul Israelului de atunci, Israel Iţhac Şamir, s-a opus împotriva alianţei militare complete dintre Israel, SUA şi NATO. Poziţia sa funcţionarul a explicat-o prin faptul că alianţa militară cu SUA şi intrarea în NATO ar impune coordonarea cu statele membre a acţiunilor militare planificate, ceea ce nu-i convine Israelului. Până la urmă guvernul lui Şamir a căutat să păstreze "libertatea sa militară" şi a semnat doar statutul de ţară aliat al SUA.

Statutul de aliat al SUA nu numai a permis participarea Israelului în tenderele armatei americane. Anual SUA acordă ca ajutor militar guvernului israelian 3 miliarde de dolari. Ultimul acord de cooperare militară semnat între Washington şi Tel-Aviv a fost semnat anul trecut. Conform acestui document, începând cu anul 2018 până în 2027, Israelul va primi ajutor militar în sumă de 40 miliarde dolari.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu